Vârșeț este al doilea cel mai mare oraș din districtul Banatul de Sud în Voivodina (Serbia). Dovezi arheologice din Vârșeț, Vatin, Mesic (Mesić) și Orašac atestă faptul că această zonă era locuită încă din neolitic. În perioada Imperiului Habsburgic, datorită colonizării masive, aproape jumătate din populație era formată din cetățeni de etnie germană. Până la Tratatul de la Trianon, Vârșețul făcea parte din județul Timiș. Comuna (municipalitatea) Vârșeț se întinde pe o suprafață de 800 km² și are o populație de 54.369 locuitori (2002). Alte monumente din oraș sunt: Muzeul Farmaciei, Catedrala Ortodoxă Sârbă și Catedrala Ortodoxă Română.

Mănăstirea Mesici este o mănăstire ortodoxă sârbă din nordul Serbiei, în satul  Mesici, în comuna Vârșeț și în provincia Voivodina. Aparține de eparhia Banatului și se află pe lista monumentelor extrem de importante ale țării. Conform celei mai vechi tradiții, Mănăstirea Mesici a fost fondată în prima jumătate a secolului al XI-lea; conform unei alte tradiții, a fost fondată în 1225 de către călugărul Arsenije Bogdanović-Sremac al mănăstirii Hilandar;  Din 1952 Mănăstirea Mesić a devenit o mănăstire de maici. Biserica mănăstirii este închinată Sfântului Ioan Botezătorul. A fost construită în tradiția Școlii Moraviei, cu o singură navă înconjurată de o cupolă și un cor dreptunghiular.

Multe icoane fac bogăția mănăstirii, dar Mănăstirea Mesici este cea mai cunoscută pentru o icoană făcătoare de minuni a Sfintei Fecioare Maria, cunoscută sub numele de Dostojno („Cuvine-se cu adevărat”). Această icoană, de pe Muntele Athos, a fost adusă la mănăstire în anul 1803.

Mănăstirea Srediște

Mănăstirea Središte, sau așa cum se numea în antichitate, mănăstirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost renovată cel mai probabil de către despotul Jovan Branković la sfârșitul secolului al XV-lea pe temelia vechii mănăstiri situate pe locul satul de astăzi Prnjavor – Mali Središte. Mănăstirea a fost distrusă în 1716, când turcii i-au dat foc. Se presupune că frescele centrale și catapeteasma au fost reînnoite la mijlocul secolului al XVIII-lea, când era și Mesic. 

Capela cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil a fost construită în anul 1998 la ultimul etaj al locuințelor și amintește irezistibil de amenajarea Muntelui Athos a sanctuarului din locuințele mănăstirii. Altarul este decorat cu un iconostas simplu, cu o gravură discretă în lemn. Capela a fost pictată parțial de Nenad Grastić în 2003. Aceasta este prima sa operă de artă în domeniul picturii în frescă. Apoi, în zona de sus, este descrisă culoarea lăcașului căruia îi este închinată această mănăstire – Icoana Făcătoare de Minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu Trojerucica. Mănăstirea este de călugări și îl are ca stareț pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Nectarie.

Biserica Sfântul Teodor și Cula Vârșețului

Biserica „Sfântului Teodor”, edificiu ridicat în anul 2002 în memoria episcopului Teodor Nestrovic, cunoscut și ca Teodor de Vârșeț, ucis de pașa de la Timișoara la sfârșitul secolului al XVI-lea. Și de aici ai o frumoasă panoramă asupra Vârșețului, dar și a zonei limitrofe.Cula este o rămășiță a unei fortificații din secolul al XV-lea, probabil un turn cu rol de apărare. Întregul ansamblu poartă și azi numele de Cetatea Vârșețului. Se spune că, o perioadă, însuși Iancu de Hunedoara ar fi locuit aici. Evliya Çelebi spunea că acest ansamblu ar fi fost ridicat în jurul anului 1439 de către despotul sârb Brankovic. Cetatea a fost ocupată ulterior de către otomani, iar fortificația a fost distrusă în timpul atacurilor antiotomane, rămânând în picioare doar cula și câteva ruine care mai pot fi văzute și astăzi. În anul 2009, cula a fost restaurată și redată circuitului turistic.

Catedrala Ortodoxă Română din Vârșeț

Biserica Înălțarea Domnului din Vârșeț a fost ridicată prin strădaniile comunității românești în perioada 1911-1913, (în 9 mai 1911 s-a pus piatra de temelie, iar în 23 mai 1913 s-a sfințit).
Planul bisericii este de cruce greacă, cu brațele egale, ca majoritatea bisericilor ortodoxe. Biserica este împărțită conform canoanelor ortodoxe, având tindă, pronaos, naos și altar. Proiectarea bisericii s-a făcut de arhitectul Ferencsik Aladér din Lugoj. Cupola bisericii este așezată deasupra naosului și este sprijinită pe un inel octogonal așezat pe pandantivi. Pandantivii, la rândul lor, sunt sprijiniți pe stâlpii centrali ai bisericii, asa cum prevede arhitectura bizantină autentică. Sculptura bisericii a fost executată de Nistor și Iosif Bosioc din Berliște. Pictura edificiului a fost realizată de pictorul academic Virgil Simionescu.

Catedrala Ortodoxă Sârbă din Vârșeț

Biserica Sobornicească Sfântul Nicolae este principala și cea mai mare biserică ortodoxă din Vârșeț, situată lângă sediul curții episcopale a eparhiei bănățene a Bisericii Ortodoxe Sârbe. Biserica Catedrală din Vârșeț este biserica centrală a eparhiei. Catedrala din Vârșeț a fost construită în perioada 1728-1785, pe vremea episcopului Nikola Dimitrijević. Iconostasul a fost pictat de Pavel Đurković, iar Aksentije Marković (tatăl său Marko Gavrilović a fost probabil o rudenie pictorului Stefan Gavrilović) a făcut lucrările de sculptură în lemn. Picturile murale și bolta au fost făcute de Simeon Jakšić și Mihajlo Popović.

Magazin de cumpărături la plecarea din Vârșeț.

Masa de prânz inclusă în preț la un restaurant din Vârșeț.

Necesar: Buletin sau pașaport pentru trecerea frontierei.

Costul total 220 lei.

Plecare: 25 Noiembrie 2023

Modalitate înscriere: vorbiți cu pr Cosmin Drugan 0741810711